| Articole |
| Versiunea PDF |
| Evenimente |
| Premii |
Poeziede Simona Dumitrache*** imagine frântă a unui ecou într-o amintire dezbrăcată pe stradă scriu fiecare pas într-o carte sau pe unde apuc doar o secundă sub o altă mască o iau de la capăt *** trăiesc dintr-odată o realitate la umbra unui copac în formă de romb mă construiesc singură oarbă în zgomote şi simţuri numele nu-l mai ştiu îl citesc cu teamă în cartea de identitate *** într-o parte a vieţii există o fiinţă născută din claritatea unor aforisme virgine este vie, spune în şoaptă cuvinte tinere *** uită totul chiar şi ceea ce nu ai amorţeala picioarelor nevinovate printre ani tulbură somnul se plimbă prin memorie străină de tot ce se întâmplă în jur *** regăsesc spaime, confuzii priviri spulberate într-un poem afară pe o bancă pustie spaime frânte de oboseală zugrăvind aduceri-aminte *** îmi caut timpul acasă la prieteni în memorie trăindu-l în aceeaşi carapace îmi tulbură anumite părţi ale corpului în singurătatea unui destin *** între patru pereţi o femeie indiferentă la erotismul ce-i savurează prezenţa *** în aşteptare mă topeşte o umbră în aşteptare iubirea îşi pipăie trupul în aşteptare un ecou vorbeşte singur în aşteptare un artist adună haotic semne în aşteptare scrisul rabdă de foame *** evadează din memorie la ore fixe calcă pe înţelepciunea semnelor de întrebare ce vin din când în când *** o siluetă ce tremură în moarte halucinant devorează cu poftă cuvinte *** în somn lebedele îşi strecoară nebunia în preludiul cărnii lui vii *** dincolo de tinereţe se varsă muţenia pe nara dreaptă în poala lui Dumnezeu |